Internetul s-a născut la mijlocul anilor 60 în forma ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Net) - o reţea între mai multe computere din unele instituţii americane, ce lucrau pentru ARPA, un departament de cercetare din cadrul Pentagonului. ARPA a fost pus în funcţiune ca reacţie la succesul sovietic al lansării satelitului Sputnik în spaţiu în 1957. Unul din obiectivele ARPAnet era crearea unei reţele, care să nu fie distrusă datorită atacurilor asupra sistemului. Războiul Rece fiind la apogeu, scenariul unui dezastru era considerat fie lansarea unei bombe fie un atac nuclear.
Termenul Internet provine din împreunarea artificială și parțială a două cuvinte englezești: interconnected = interconectat și network = rețea.
În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale. El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe așa-numitele „protocoale de comunicație”, care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor în această rețea.
Termenul Internet provine din împreunarea artificială și parțială a două cuvinte englezești: interconnected = interconectat și network = rețea.
În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale. El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe așa-numitele „protocoale de comunicație”, care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor în această rețea.
Accesul la internet se face prin :
- linie de telefon fixă;
- ruter (sau modem ADSL) conectat la rețeaua fixă de telefonie sau de ADSL;
- controler de comunicații dedicat;
- rețele de telefonie celulară, mobilă (GSM);
- rețeaua de cablu de TV;
Termenul World Wide Web, abreviat WWW sau și www, numit scurt și web, care în engleză înseamnă „ rețea mondială” respectiv „ rețea”.
Browserele actuale pot nu numai să afișeze pagini web, ci oferă și interfețe către celelalte servicii Internet, având astfel un efect integrator (pentru toate serviciile e suficient un singur browser). De aceea granițele dintre serviciul WWW și celelalte servicii din Internet nu sunt întotdeauna clare.
Browserele actuale pot nu numai să afișeze pagini web, ci oferă și interfețe către celelalte servicii Internet, având astfel un efect integrator (pentru toate serviciile e suficient un singur browser). De aceea granițele dintre serviciul WWW și celelalte servicii din Internet nu sunt întotdeauna clare.
HTTP (Hypertext Transfer Protocol) este metoda cea mai des utilizată pentru accesarea informațiilor în Internet care sunt păstrate pe servere World Wide Web (WWW). Protocolul HTTP este un protocol de tip text, fiind protocolul "implicit" al WWW. Adică, dacă un URL nu conține partea de protocol, aceasta se consideră ca fiind http. HTTP presupune că pe calculatorul destinație rulează un program care înțelege protocolul. Fișierul trimis la destinație poate fi un document HTML (abreviație de la HyperText Markup Language), un fișier grafic, de sunet, animație sau video, de asemenea un program executabil pe server-ul respectiv sau și un editor de text. După clasificarea după modelul de referință OSI, protocolul HTTP este un protocol de nivel aplicație.
HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afișate într-un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai degrabă prezentarea informațiilor – paragrafe, fonturi, tabele ș.a.m.d. – decât descrierea semanticii documentului.
PHP este un limbaj de programare. Numele PHP provine din limba engleză și este un acronim recursiv : Php: Hypertext Preprocessor. Folosit inițial pentru a produce pagini web dinamice, este folosit pe scară largă în dezvoltarea paginilor și aplicațiilor web. Se folosește în principal înglobat în codul HTML, dar începând de la versiunea 4.3.0 se poate folosi și în mod „linie de comandă” ( CLI) , permițând crearea de aplicații independente.
Un localizator uniform de resurse( sau „ Adresă uniformă pentru localizarea resurselor” , abreviat URL) este o secvență de caractere standardizată, folosită pentru denumirea, localizarea și identificarea unor resurse de pe Internet, inclusiv documente text, imagini, clipuri video, expuneri de diapozitive, etc.
Tipuri de retele:
- LAN ( Local Area Network provine din engleză unde înseamnă "reţea locală" de calculatoare);
- MAN ( Metropolitan Area Network sunt reţele imense care de obicei împânzesc oraşe întregi. Aceste reţele folosesc cel mai des tehhologia fără fir (wireless) sau fibră optică pentru a crea conexiuni.);
- WAN ( Wide Area Network provine din engleză unde înseamnă "reţea extinsă" de calculatoare);
- INTERNET
- INTRANET ( este definit ca o legatură semi-permanentă între un Wan şi o filială a companiei.);
- EXTRANET ( este destiant comunicării cu partenerii, clienţii, furnizorii şi cu angajaţii la distanţă.)
Software si Hardware:
Componenta software poate include toată gama de produse de programare, uzual formată din sistem de operare, drivere și programe de aplicație. În anumite cazuri speciale părți din software se înglobează din construcție în hardware - prin folosirea de circuite integrate preprogramate.
- Software- partea logica a unui sistem informatic;
- Hardware- partea fizica a unui sistem informatic.
Componenta software poate include toată gama de produse de programare, uzual formată din sistem de operare, drivere și programe de aplicație. În anumite cazuri speciale părți din software se înglobează din construcție în hardware - prin folosirea de circuite integrate preprogramate.
Sistem informatic:
Un sistem informatic este un sistem care permite introducerea de date prin procedee manuale sau prin culegere automată de către sistem, stocarea acestora, prelucrarea lor și extragerea informației (rezultatelor) sub diverse forme.
Un sistem informatic este un sistem care permite introducerea de date prin procedee manuale sau prin culegere automată de către sistem, stocarea acestora, prelucrarea lor și extragerea informației (rezultatelor) sub diverse forme.
Sistem de operare:
Un sistem de operare, prescurtat SO, reprezintă un produs de tip software care este parte componentă a unui sistem, echipament sau aparat computerizat, și care se ocupă de gestionarea și coordonarea activităților acestuia.
Un sistem de operare, prescurtat SO, reprezintă un produs de tip software care este parte componentă a unui sistem, echipament sau aparat computerizat, și care se ocupă de gestionarea și coordonarea activităților acestuia.
Program malware:
Programele malware sunt programe software proiectate pentru a prelua controlul și a deteriora computerul sau gadgetul dvs. mobil.
Aceasta poate include:
Programele malware sunt programe software proiectate pentru a prelua controlul și a deteriora computerul sau gadgetul dvs. mobil.
Aceasta poate include:
- Adware-Software care redă, afișează sau descarcă automat anunțuri pe un computer.
- Spyware-Software care colectează fragmente mici de informații despre utilizatori, fără cunoștința acestora.
- Cal troian-Un software distructiv, care pretinde a fi o aplicație utilă. Inițial, software-ul pare să aibă o funcție oportună pentru utilizator, dar de fapt fură informații sau dăunează computerului ori gadgetului mobil.
- Virus-Un software dăunător, care poate infecta computerul și fișierele de pe acesta.
- Vierme-Un software dăunător, care se poate răspândi în mod automat pe alte computere.